ȘTIRI

Cum se manifestă panica la copii

Nu de puține ori am auzit când cei mici le spun părinților că le este frică. Acest sentiment comun la copii, poate să apară în diferite momente, noaptea fiind cel mai des întâlnită. Frica însă poate fi de diverse intensități, ajungându-se până la momente de atacuri de panică, ce nu sunt de ignorat nici măcar când vorbim de un adult. Panica la copii poate fi o experiență copleșitoare pentru cei mici, iar părinții se simt adesea neputincioși în fața acestor experiențe. Copiii pot manifesta atacuri de panică într-o varietate de moduri, iar a înțelege semnele sau cauzele este un lucru esențial pentru a le putea oferi celor mici sprijinul adecvat. Fiind vorba de copii, lucrurile sunt complicate, pentru că psihicul lor nu funcționează precum al nostru. Nu putem aplica pe ei ceea ce merge pentru noi.

Cum se manifestă 

Cei mici sunt adesea enigme, chiar și pentru părinți. De fapt, când copilul manifestă o anumită stare, ne panicăm, sunăm medicul, mergem la specialiști. Din păcate, unii părinți nu iau în serios panica, mai ales în țara noastră, unde nu avem o educație în acest sens. Avem impresia că cel mic se preface sau că sunt prostioare specifice vârstei. Nu ar trebui deloc să gândim așa. Ar trebui să ne gândim, cât mai serios, când apar unele simptome fizice. De exemplu, la copii, când se instalează panică, putem observa o respirație rapidă, superficială. Cel mic poate avea senzația că îi lipsește aerul sau poate respira rapid, agitat, dând senzația că se îneacă. Trebuie să mai fim atenți și la palpitații. Inima copilului poate bate mai tare sau puternic în timpul unei crize de panică. Dacă, în familie, ai istoric de persoane cu probleme cardiace grave, nu ignora acest semn. Poți cere sfatul unui specialist pediatru sau chiar cardiolog pentru a elimina și alte cauze. De asemenea, dacă observi că în anumite situații, când cel mic trebuia să facă ceva anume, acesta începe să transpire excesiv sau, din contra are mâinile și picioarele reci sau umede, iar vorbim de un atac de panică. Tremurul sau frisoanele pot să apară în timpul unei asemenea crize. Pe lângă simptomele fizice, panica la copii poate afecta și gândirea. Cei mici pot avea gânduri negative, care sunt din ce în ce mai înspăimântătoare cu cât aceștia înaintează în vârstă. Vor dezvoltă o viziune distorsionată despre ceea ce li se întâmplă sau despre ce s-ar putea petrece în viitor. Copiii pot avea inclusiv acel sentiment de frică de moarte sau de a pierde controlul în timpul unei crize de panică. Ei pot să devină confuzi, dezorientați în timpul unei crize de panică, având dificultăți în a-și concentra atenția. Se poate ajunge până într-acolo încât să își piardă cunoștință sau să plângă până li se face rău.

Ce cauze pot există


Desigur, aceste stări pe care le-am descris mai sus nu apar din nimic. Întotdeauna există ceva care a declanșat frica, panica. Stresul cronic, presiunea academică sau socială pot contribui la apariția panicii la copii. Cei mici pot simți că nu pot face față cerințelor sau așteptărilor lor, ceea ce duce la anxietate. Adesea, chiar părinții sunt cei care alimentează aceste frici. Ei își supun copiii la presiuni prea mari, mai ales când vine vorba de rezultatele școlare. Dacă copilul are un eșec, panica se va instaura pentru că există acea teamă că își vor dezamăgii părinții. Să nu uităm și de faptul că un eveniment traumatic sau o experiență negativă, cum ar fi un accident, pierderea unei persoane dragi sau divorțul părinților, pot declanșa panica la copii. Aceste evenimente pot lăsa urme emoționale puternice, care se pot răsfrânge asupra lor chiar și la vârstă adultă. Predispoziția genetică poate juca, de asemenea, un rol în manifestarea panicii la copii. Dacă există antecedente de anxietate sau tulburări de panică în familie, copilul poate fi mai predispus la aceste tipuri de emoții.

Ce puteți face în acest context

Noi, părinții, ar trebui să fim ființele responsabile, raționale din această situație neplăcută, în special pentru cei mici. Când copilul are un atac de panică, este important să îți păstrezi calmul. Nu te ajută cu nimic dacă tu începi să țipi în timpul unei crize de panică a copilului. Copiii se uită la părinți pentru a înțelege cum să reacționeze în situații de stres, iar agitația ta s-ar putea să nu îi fie de niciun ajutor.  Dacă copilul manifestă simptome fizice severe, trebuie să te asiguri că acesta se află într-un mediu sigur, fără pericole imediate sau alte lucruri ce îi pot declanșa crizele. Acest lucru îl poate ajuta să se simtă în siguranță, să își găsească liniștea. Învață-ți copilul să respire adânc, lent, pentru a se calma. Respirația controlată îl poate ajuta la reducerea simptomelor fizice ale panicii. Cum spuneam mai sus, tu trebuie să fi adultul din toate punctele de vedere. Încearcă să stai de vorbă cu copilul. Va trebui să găsești o modalitate de a-l încuraja să-ți împărtășească gândurile, sentimentele. Ascultă cu atenție deoarece este un lucru esențial pentru a-l face să se simtă înțeles. Dacă are probleme cu cineva anume, mai ales în cadrul școlii, unde copiii pot fi victimele bullyingului, ia atitudine, vorbind cu profesorii, dirigintele, codnucerea sau, în cazuri grave, chiar cu autoritățile competente.  Spune-i copilului că nu este singur, că ești acolo pentru el. Încurajează-l să-ți solicite sprijinul atunci când simte nevoia. Va fi un proces lung, anevoios, dar trebuie să nu te lași, indiferent cât te va refuză copilul. Până la urmă, își va da seama că nu vrei decât să-l ajuți. O rutină stabilă, previzibilă poate reduce anxietatea la copii. Încearcă să-i menții un program regulat pentru activități precum somnul, masa, temele. Încurajați-vă copilul să participe la activități relaxante, precum meditația sau yoga, care-l pot ajuta la gestionarea stresului.

S-ar putea să-ți placă și...