ȘTIRI

Cum se manifestă bullying în școlile din România

Nu se puține ori ne vin copiii acasă spunându-ne că un coleg s-a luat de ei. Adesea, nu dăm importanță acestui lucru, spunând că așa sunt copiii. Într-adevăr, de cele mai multe ori, cei mici au conflicte spontane, de slabă intensitate, care se rezolva fără probleme. Dar mai există unele situații, când o simplă șicanare între colegi se transformă în ceva mult mai urât. De exemplu, sunt situații când certurile se transformă în violență, iar în cazuri rare, ce-i drept, s-a ajuns la tragedii. De aceea, este important să știm ce este acest fenomen, căruia nu i-am dat prea multă importanță, a existat dintotdeauna. Chiar și înainte de Revoluție, astfel de cazuri se întâmplau, totuși, cu o mai mică frecvență pentru că există o altă mentalitate, o teamă mai mare de autorități, iar asta nu era un lucru rău. Școlile de corecție erau spaima celor care nu știau să se comporte, iar cei mai răi ajungeau acolo fără drept de replică. Bullying-ul în școlile din România a devenit însă o problemă serioasă, tot mai răspândită, care se manifestă chiar de la clasele mici, afectând atât copiii, cât și societatea. Este un fenomen care poate avea consecințe de lungă durată asupra victimelor, contribuind la creșterea violenței în școli. 

Ce este bullying-ului

Pentru a înțelege cum se manifestă, trebuie să cunoaștem toate detaliile acestui fenomen. Bullying-ul poate fi definit ca un comportament repetat de agresiune verbală, fizică sau socială, intenționată, neechitabilă, în care o persoană sau un grup de persoane încearcă să exercite putere, control asupra unei alte persoane, provocând teamă, anxietate, frică. Acest fenomen poate lua diverse forme, precum hărțuire verbală, hărțuire fizică, excluderea socială, umilirea sau insultele, și poate avea loc în școli, pe internet sau în alte medii. De multe ori, acest lucru se întâmplă sub ochii nepăsători ai celor din jurul nostru, colegii, profesori, chiar unele autorități. Iar lipsa educației sau lipsa comunicării fac din victime persoane care nu vor putea depăși niciodată sau cu greu acest lucru. Din păcate, bullying-ul este o problemă semnificativă în școlile din România, cu consecințe negative asupra elevilor. Studii recente arată că jumătate din elevii români au fost implicați într-un incident de acest fel, fie ca victimă, agresor sau martor. Aceste cifre sunt alarmante, indicând necesitatea unei acțiuni urgențe pentru a combate fenomenul. Dacă ne gândim bine, în fiecare clasă din România există un asemenea comportament, iar dacă facem cercetări, vom observa că, cu cât nivelul educației copiilor, dar și în mediul familial, este mai scăzut, cu atât fenomenul este unul mai de amploare.

Ce cauze pot să existe

Cum spuneam mai sus, există unele cercetări, statistici care arată faptul că modul în care ești educat se reflectă în comportamentul tău. Desigur, asta nu înseamnă că întâlnim și excepții, fiind o vorbă interesantă la noi care spunea că pădure fără uscături nu există. Lipsa educației, a conștientizării comportamentului ar fi printre cele mai frecvente cauze. În munte familii nu există discuții privind toleranța, empatia, rezolvarea conflictelor. Acest lucru poate contribui la apariția bullying-ului. Să nu uităm acele cazuri când, chiar dacă odrasla a greșit, părintele vine și nu numai că nu îl apostrofează, ci se ia de celălalt elev sau chiar de profesor. Dacă asistăm la asemenea scene, cu siguranță nu mai avem niciun dubiu în legătură cu tipul de educație primită de copilul respectiv. Copiii trebuie să înțeleagă că unele tipuri de comportament nu sunt bune, De asemenea, trebuie să învețe să-și exprime emoțiile, frustrările în mod sănătos. Mediul familial sau social poate influența comportamentele agresive ale copiilor așa cum am spus, iar de dată asta nu ne referim la lipsa educației. Există, din nefericire, acei copii care cresc în medii în care violența este tolerată sau chiar încurajată. Aceștia pot dezvoltă comportamente de bullying față de colegii de la școală, devenind agresivi la rândul lor. Lipsa supravegherii adecvate în școli, indiferența adulților, așa cum spuneam, unii chiar în poziții în care ar putea să facă ceva, pot permite că bullying-ul să continue. Este esențial că adulții să fie implicați activ în prevenirea unor asemenea situații, ajungându-se la gestionarea acestui fenomen.

Efectele bullying-ului 

Se spune că uneori cuvintele grele, agresivitatea verbală sunt mai rele decât abuzul fizic. Desigur, niciunul dintre ele nu este în regulă. Ideea este că efectele bullying-ului pot fi devastatoare pentru victime, având un impact negativ asupra sănătății fizice, dar în special mentale. Acest tip de comportament negativ poate duce la dezvoltarea unor probleme de sănătate mentală, cum ar fi depresia, anxietatea, atacurile de panică. Victimele încep să nu mai aibă încredere în sine, privind totul cu mult negativism. Copiii care sunt victime ale bullying-ului pot avea dificultăți în concentrare, de învățare, ceea ce poate duce la scăderea performanțelor școlare. Observăm adesea, în special dacă vedem cazul unui copil bun la învățătură care, dintr-o dată începe să aibă rezultate proaste la școală. Ne putem da seama că acolo se întâmplă ceva, ori acasă, ori la școală. Acest fenomen poate determina ca victimele să se retragă social, să evite colegii, să se izoleze.

Ce măsuri se iau în România

Din păcate, prea puține! Deși în ultimii ani, au fost făcute unele eforturi pentru a combate bullying-ul în școlile din România, acestea nu șut suficiente sau nu sunt luate în serios. Școlile au, desigur, implementat programe de conștientizare pentru a informa elevii și părinții despre bullying, despre consecințele sale, însă acest lucru ar trebui să se întâmple des, în unele locuri chiar săptămânal. Diriginții, profesori special desemnați, chiar și profesorii de religie ar trebui să se ocupe de acest lucru, totul cu ajutorul părinților. Multe școli au dezvoltat politici anti-bullying, inclusiv proceduri de raportare pentru a gestiona eficient cazurile care apar. Elevii care devin victime ale bullying-ului au acces la consiliere pentru a face față traumelor prin prisma psihologului școlar care, din fericire, în multe locații, se ocupă de așa ceva.

S-ar putea să-ți placă și...